Povestiri din cripta


Trendy

Publicat în Memoriile unei maniace de Andrejia pe iulie 30, 2007

P.S. (pre-scriptum :D ) prima data cand am reusit sa pun titlul inainte de a scrie.

Moda…vine si trece…haine lalai, colorate sau din contra, cat mai stramte (cele din utlima categorie sunt un must-have pentru femeile al caror Body Mass Index depaseste valoarea critica de 25), pantofi colorati precum fardul dat numai pe pleoapa superioara, neaparat intr-o culoare sidefata si aproape fosforescenta.

Dar nu despre asta e vorba. Am invatat – tot la Semiotica, acum ca s-a terminat scoala vad peste tot legaturi cu materia aia, nu stiu de ce – ca moda reprezinta ansamblul aspectului fizic, de la haine si coafura pana la comportamentul dat de apartenenta la un grup. Si, tot cu privirea mea de vultur chior am observat vara asta o noua moda. Ceva unic, care poate exista din mosi stramosi si mai exact o tendinta care sunt sigura ca exista inaintea miraculoasei inventii- foarfeca de unghii. Nu ma refer la unghiile doamnelor, desi si aici as avea niste precizari in legatura cu fluturasii si inimioarele rosii cu..stras-uri, cred ca se cheama aplicate pe oja neagra sau albastra. Ma refer in schimb la unghiile…domnilor.

Umblu cu metroul in ultima vreme. Si de cele mai multe ori chiar il iau in directia care trebuie. Consecinta a acestui fapt este ca nu mai am la ce ma uita. Am o uimitoare atractie pentru chestii…dezgustatoare, cred ca pot sa le intitulez. Nu am inteles niciodata de ce nu imi pot lua privirea de la spatele plin de par al lui nea Vasile care insista sa umble la bustul gol, ca de, caldura asta, de la picioarele suferinde si la fel de imblanite ale doamnei cu fusta scurta sau de la unghiile de la picioare, semnificant de mari. Despre aceasta ultima parte vream sa scriu.

Femeile se duc la pedichiura; femeilor le place sa aiba unghii lungi; si barbatilor le place ca femeile (lor sau ale altcuiva, tot fetish-ul ala e ) sa aiba unghii lungi. Problema intervine atunci cand barbatilor le place ca ei sa-si creasca propriile copite. Numai cand ma gandesc la fiorii care-mi invadeaza sira spinarii, care ma fac ca in mijlocul verii sa simt gerul Bobotezii….brrrr, atunci cand in campul meu vizual apare un astfel de “semi-efeminat” cu unghia de la degetul mic savuros de crescuta, pilita si ascutita, neaparat colorata cu ceva pamant, praf, sau cel mai modern – mucozitati otorinolaringologice pe dedesubt. Imi si inchipui ca tipul, este de fapt practic. Si un adevarat econom. Nu mai are nevoie de betisoare de ureche, batiste sau chiar furculita. E mult mai trendy sa-ti intinzi margarina pe paine cu furculita din dotare. Si mai ales in camping. Nu mai trebuie sa-ti faci griji ca nu ai suficiente tacamuri la tine. E “all-in-one”. Mai grav e cand ramne fara hartie igienica dar discutia devine si asa prea patratelul-rosu-like.

Dupa un timp, te obsnuiesti. It kinda grows on you, ca sa zic asa. Sau de fapt, it grows pe cel de langa tine, dar rostul expresiei era ca vazand ceva de foarte multe ori, oricat de ciudat, scarbos sau mai stiu eu cum ar fi, il ignori pentru ca deja te-ai obisnuit (din pacate nu exista Politia Normelor de Igiena. Imi si inchipui unii care ar umbla prin mijloace de transport in comun cu deodorante, periute de dinti sau foarfeci, inainte de a recurge la astfel de masuri dand totusi o amenda).

Partea cea mai nasoala mi s-a parut ca in ultima vreme nici unghia de la degetul mic de la mana numai e in voga. Acum se poarta ca cele de la picioare sa fie lasate lungi. Si nu mica mi-a fost surprinderea cand acum cateva luni am zarit un tip, pe la 20 si ceva de ani, curatel, non-scandalagiu, cu niste adidasi Nike (sau or fi fost Mike si nu am vazut eu bine) foarte draguti. Atunci m-am intrebat de unde i-a luat. Nu pentru ca as fi fana, nu pentru ca mi-ar placea firma, nu pentru ca ma interesam pentru altcineva. Ci doar pentru ca modelul era unic. Si made in Romania. Adica….trebuie sa fi fost facut pe meleagurile noastre, altfel nu-mi explic aerisirea facuta in dreptul degetului mare, tocmai pentru a facilita vizualizarea de catre toti care nu au ce face si se uita in jos a minunatei pedichiuri, la fel de aranjata si la fel de colorata.

Un punct pozitiv: pentru cele aflate la dieta, o astfel de intalnire garanteaza lipsa poftei de mancare mai ceva ca pastilele alea scumpe.